Note

Da citeva litere pentru a reduce lista:

MIROSURI CITRICE

Cel mai adesea termenul de citrice descrie in parfumerie intregul spectru de fructe ale plantelor din Familia Hesperidia, numita dupa nimfele Hesperide din mitologia greaca. Acestea sunt fructe si materii prime cu miros citric, acrisor (mai ales verbina si iarba de lamaie)si o serie dintre ele sunt printre cele mai vechi ingrediente din parfumerie, cum ar fi rasinile.Cele mai moderne variante, cum ar fi pomelo, grapefruit, yuzu si hassaku sunt folosite abia de putin timp pentru extractia substantelor odorante in parfumerie.

Esentele citrice sunt extrase mai ales prin procese la rece, pentru a le pastra prospetimea inerenta. Petit-grain reprezinta o exceptie, deoarece provine din distilarea la abur a ramurelelor si frunzelor de portocal amar.

Citricele ofera parfumurilor calitati racoritoare si efervescente, fiind raspunzatoare de acele note de varf care ne gadila in mod placut narile. Ele ajuta la racorirea mintii si ofera un sentiment insorit si optimist, asigurind un aer de eleganta diafana si puritate. In special bergamotul este parte integralaa formularilor clasice de Eau de Cologne (apa de clonie). Citricele sunt insotitori clasici ai unor note mai puternice, florale sau rasinoase si, de asemenea, se pot insoti si cu notele altor fructe, taindu-le din dulceata si introducind prospetime.

mai mult...

FRUCTE, LEGUME & NUCI

Notele fructate ce provin din citrice (care formeaza o clasa aparte)au devenit atit de populare in ultimii ani, incat merita sa formeze o categorie proprie.Notele de legume sunt mai neobisnuite, uneori realizate in mod indirect, iluzional: un exemplu ar fi notele de tip gulie, nap, care sunt produse uneori cu ajutorul rizomilor de iris.

De regula, fructele si legumele sunt greu de supus proceselor de distilare si extractie, din cauza procentajului lor natural ridicat de apa. De aceea, in majoritate, ele ramin ca note reconstruite artificial in parfumuri. Efectele lor se insiruie de la racoritoare si pina la suculente, de la mucegait pina la misterios.

Fructele si legumele asigura o textura nuantata si o senzatie racoritoare in parfumuri.In special fructele s-au bucurat de o mare popularitate in cadrul categoriei floral fructate in anii 2000, in timp ce piersica si pruna au fost componente majore ale "bazelor" parfumurilor clasice (ca de exemplu faimosul persicol), ce au dat nastere la multe dintre parfumurile iconiceale primei jumatati a secolului XX.

Nucile in parfumerie includ deosebit de populara migdala(de multe ori confundata si cu o alta planta de tipul heliotropului, deoarece mirosul ei este reprodus prin aceleasi componente ca si materialele utilizate pentru reconstruirea heliotropului si a mimozei), arahidele (ca in Bois Farine), alunele (ca in Praline de Santal si Mechant Loup). Ele sunt note reconstruite. Notele de nuci pot reprezenta ancore minunate pentru materiale mai eterice sau lutoase, ca de exemplu vetiverul in Vetiver Tonka dintre Hermessences.

mai mult...

FLORI

O categorie de note odorante ce vorbeste de la sine, mirosind direct a flori parfumate, adesea bogata in nuante: de la nota de varf de banana a florii de ylang-ylang, notele de vin din trandafirii proaspeti si caracterul pudrat, asemanator migdalei, al helotropului, si pina la aspectul camforat al tuberozei abia culese, trecind prin mirosul de caisa de la osmanthus, prin atingerea citrica a magnoliei si fatetele de camelie ale lavandei, florile pot prezenta aspecte surprinzatoare, ce nu inceteaza sa fascineze atit insectele, dar si oamenii.

Numeroase flori sunt redate in parfumuri prin surse naturale: trandafirii si iasomia sunt notorii pentru aromele lor incomparabile, care sunt extrase prin numeroase tehnici (extractia cu solventi, enfleurage, distilare). Alte extracte naturale de flori includ grozama, tuberoza, lavanda, osmanthus, imortela, ylang-ylang si galbenelele.

Alte flori refuza sa-si desvaluie aroma de baza, sau eficienta extractiei este atit de redusa, incit mirosul lor trebuie reconstruit artificial in laborator. Violatele, lotusul si nufarul permit obtinerea unui distilat absolut, insa custurile de productie sunt atit de mari si eficienta atit de scazuta, incit numai companiile de nisa si cele specializate pe produse naturale si artizanale isi pot permite utilizarea lor.

Urmatoarele flori sunt, de regula, reconstruite in laborator pe baza citorva molecule sintetice: frezia, bujorul, lacramioarele, mimoza, heliotropul, violeta in cele mai multe cazuri, narcisa, zambilele etc.

Notele florale contribuie la o compozitie prin aspecte romantice si adesea feminine, intensificand senzatia de frumusete naturala a compozitiei, etaland notele efemere de varf pe o tapiserie in care , fiecare nota isi are locul sau, si temperand caracterul apasator al unor materiale mai persistente, cum ar fi rasinile si balsamurile. Dupa cum se crede in aromaterapie, extractele naturale de flori actioneaza si asupra psihicului, imbunatatind contactul cu mediul inconjurator natural si oferind o senzatie de eliberare spirituala.

In mod evident,florile joaca un rol important in familia parfumurilor florale, insa ele participa aproape in compozitia tuturor parfumurilor intr-o forma sau alta, de la cea mai usoara apa de colonie si pina la cele mai luxurioase parfumuri orientale, chiar si in unele colonii masculine. Eminamente, florile reprezinta o componenta paradoxala in parfumurile floral-orientale, in care stralucesc ca fiind cele mai proaspete in mijlocul opulentei materialelor de origine estica.

mai mult...

FLORI ALBE

Aceasta este o subgrupa in cadrul grupei florale, dar merita o mentiune speciala,datorita faptului ca "florile albe" constituie ele insele baza unei intregi subcategorii de parfumuri aparte.Termenul de "flori albe" se refera la floarea de portocal, iasomie, gardenie, tuberoza, frangipani. Desi caprifoiul este adesea colorat in galben in natura, profilul sau odorant nu corespunde florilor galbene (cum ar fi mimoza), ci este in mod tipic intens si dulce ca nectarul florilor albe.

Pe de alta parte, lacramioarele, desi albe la culoare, sunt clasificate ca "florale verzi", deoarece sunt lipsite de o serie de caracteristici ale "florilor albe" si mai degraba impartasesc aceleasi aspecte cu alti membri din grupa "floralelor verzi", cum ar fi zambilele si narcisele, dupa clasificarea lui Edmond Roudnitska.

Dintre toate florile, florile albe au caracterul cel mai narcotic,ele sunt luxurioase, opulente, cu adevarat imbatatoare imbatatoare, practic un simbol desavirsit al unei feminitati intense in orice parfum in care stralucesc.

mai mult...

PLANTE VERZI, IERBURI & FOUGERES

Termenul de "verde" se refera la notele de frunze proaspat rupte si ierburi proaspat taiate, care exudeaza o aroma picanta. In aceasta categorie gasim unele esente clasice intepatoare ca de exemplu galbanum, o rasina dintr-o specie ierboasa inalta cu un profil odorant inviorator,patrunzator,verde-amarui.Acest este definitiv nota primavaratica de varfa parfumului vintage Vent Vert de Balmain, in care a jucat pentru prima data rolul principal.

Frunzele de smochin reprezinta o nota unica, reconstruita sintetic, care asigura parfumurilor moderne "de smochina" caracterul lor verde-amarui cuplat cu do dulceata asemanatoare cu a nucii de cocos. O alta nota particulara de frunze cu un caracter special o constituie frunza de tomate, de exemplu in Eau de Campagne de la Sisley, Folavril de A.Goutal si Liberte Acidulee din colectia Les Belles de Nina Ricci.

Frunza de violeta este o nota moderna si foarte populara de "frunze verzi, ce trezeste o senzatie apoasa, amintind de castravetele proaspat taiat in multe compozitii, mai ales masculine. O subcategorie aparte o constituie notle de frunze de ceai,ce isi infuzeaza profilul lor aromatic inconfundabil in unele compozitii , in functie de varietatea aleasa de parfumeur (ceai verde, rsu, alb, negru, Oolong, etc.)

Ierburile aromate sunt denumite ca de parfumeuri sub termenul de "note aromatice". Acestea includ ierburi pe care le cunoastem din bucatarie, ca de exemplu rosmarinul, cimbrul,menta, tarhonul, maghiranul, feniculul, busuiocul (care e considerat si ca o nota de mirodenii din cauza continutului sau de eugenol), salvie, chimion. Altele, cum ar fi pelinul,aglica, obligeana si nardul (jatamansi) prezinta o calitate intens ierboasa atit de distincta, incit ele devin caracteristice pentru compozitiile la care participa.

Feriga ar fi traducerea termenului din parfumeria franceza "fougère", care insa nu este derivat cu totul numai din natura (ferigile avind in mod natural foarte putin miros specific), ci formeaza un acord istoric intre lavanda, lichen (barba ursului) si cumarina, care a fost initial creat ca sa redea nota misterioasa a unei paduri verzi si jilave. Arhetipul de "fougère" este Fougère Royale de Houbigant, creat de Paul Parquet in 1882. Efectul rezulta din interactiunea dintre dulce si amar, cu un caracter jilav si racoros, ceea ce face din fougères chintesenta parfumurilor masculine.

Parfumurile de tip feriga recreeaza asadar mirosurile lutoase, umede si intunecoase ale unei paduri si se bazeaza in mare pe note artificiale, desi extractia cu solventi volatili a ferigii Aspidium este posibila, cu randament scazut. Subcategoria fougères-elor aromatice, in care notele de mirodenii si ierburi se adauga la structura clasica, este probabil cea mai des intilnita categorie de apa de colonie barbateasca.

mai mult...

MIRODENII

Mirodeniile sunt o categorie de note din parfumuri, bine cunsocuta mai ales datorita prezentei lor indelungate in special in alimente. Unele mirodenii se bucura de un loc de cinste in orice colectie de bucatarie care se respecta, cum ar fi scortisoara, piperul, cuisoarele, coriandrul, ghimbirul. Altele sunt mai neobisnuite, de la pretiosul sofran cules de mina si pina la tamarind,si chimionul stelat sau piperul fin roz. Mirodeniile adevarate sunt intotdeauna uscate, insa si unele ierburi prezinta un aspect condimentat, cum ar fi sovarful (oregano). Acestea pot fi utilizate atit proaspete, cit si uscate.

Mirodeniile se clasifica in "iuti/scurte" (intense si care ard o durata scurta de timp), cum ar fi scortisoara, si "reci/lungi" (mai subtile, dind o senzatie racoritoare mai degraba decat arzatoare, cu un gust prelungit), cum ar fi coriandrul, chimionul stelat si cardamomul. Mirodeniile ii servesc parfumeurului ca sa creeze diverse efecte dorite, in fuctie de ce parfum doreste sa conceapa.In acest scop, mirodeniile pot fi cuplate cu materiale similare pentru a le intensifica mesajul sau pot reprezenta elemente de contrast.

mai mult...

MIROSURI DULCI & GURMANDE

Aceasta grupa de note odorante suculente s-a creat practic de la sine odata cu aparitia parfumurilor "gurmande" multiplicandu-se tot mereu ca o subdiviziune a grupei de parfumuri orientale, in anii '90 si 2000. Aceste parfumuri, in majoritate bazate pe vanilie, sunt recreeri ale mirosurilor de mancaruri, mai ales ale dulciurilor si deserturilor, cuprinzand exemple de la simpla ciocolata, frisca si mirosul caramelului, si pana la retete complexe ca pricomigdalele, crema de zahara ars si recent devenitele populare "cupcakes" si nugatul de mestecat.

Primul parfum gurmand de succes a fost Angel de Thierry Mugler, lansat in 1992, ce reproduce un efect de caramel si ciocolata prin utilizarea de etil-maltol (cu miros de vata de zahar/ zahar caramelizat) si de paciuli natural (care are si un aspect de cacao) in combinatie cu o substanta industriala standard, etil-vanilina. Incepind cu Angel si datorita succesului comercial al acestuia, dezvoltarea parfumurilor de deserturi a luat o mare amploare, iar grupul gurmand a devenit unul dintre cele mai importante din parfumeria contemporana. Desi o serie de materiale naturale prezinta aspecte odorante de dulciuri si de mancaruri, marea majoritate a notelor gurmande sunt reproduse printr-o imbinare iscusita de materii sintetice si naturale.

Desi utilizate mai ales in parfumurile de dama, care cuprind in mod tipic note mai dulci, notele gurmande nu lipsesc nici in parfumurile barbatesti sau unisex.

Aceste note "comestibile" produc senzatia de euforie jucausa, rezultand in vibrarea mugurilor sensitivi din nari, ceea ce confirma ca perceperea aromelor este o combinatie a gustului cu mirosul. Notele gurmande arunca o lumina cu totul inedita asupra parfumurilor si ofera posibilitati diverse parfumierului iscusit, ce se poate servi de ele in mod diferit pentru a crea compozitii tot mai complexe.

mai mult...

LEMN & MUSCHI

Notele lemnoase sunt in acelasi timp atat stabile, cat si maleablie, un fel de marionete la indemana unui parfumier experimentat, ele punand la dispozitie baza unei compozitii si potentand celelalte elemente tinand seama de profilul lor olfactiv. Unele note de lemn pretios, cum ar fi lemnul de trandafir, pot servi si ca note de varf sau de mijloc.

Profilul olfactic al lemnurilor cuprinde lemnul diversilor arbori. Unele au mirosuri taninoase si fenolice, cum ar fi lemnul de guaiac. Altele sunt austere si amintesc de creioane noi,de exemplu lemnul de cedru. Inca altele au caracter cremos, laptos,comfortabil si gingas, de exemplu lemnul de santal. Si, de asemenea, exista si note lemnoase care sunt atit de speciale incat pot caracteriza o intreaga compozitie: lemnul de agar/ Oud, care este coprodusul luptei arborilor din specia Aquillaria impotriva unei micoze (boala produsa de o ciuperca), este atat de bogat si complex in note inat cuprinde aspecte de nuci, de lemn, de "vechituri" si chiar camfor. Sau sa ne gandim la lemnul de pin sau de brad, care ne aminteste automat de un anumit anotimp, datorita asocierii lor traditionale cu Craciunul

Desi unele note lemnoase sunt produse in mod natural, prin tehnici ca macerarea si distilarea aschiilor de lemn, alte note lemnoase sunt produse prin sinteza in laborator, din motive de conservarea mediului, eficienta costurilor si siguranta muncii.

Vetiverul si paciuli reprezinta exceptii interesante in aceasta grupa a notelor lemnoase, intrucat vetiverul este in realitate o iarba cu un sistem radicular lemnificat complex, iar paciuli esteconstituit din frunzele unui tufis oriental. Ele prezinta, insa, un profil olfactoriu de tip lemnos si de aceea apartin notelor lenmoase. Notele lemnoase sunt domeniul de excelenta al parfumurilor barbatesti, mai mult datorita asocierii copacilor cu robustetea si putera, decat datorita mirosurilor lor. Insa maleabilitatea notelor lemnoase le transforma si intr-o componenta esentiala a parfumurilor de dama si unisex. In realitate, exista foarte putine parfumuri care sa nu etaleze cel putin o nota lemnoasa in compozitia lor.

Asa-zisii "muschi" reprezinta o subgrupa aparte a notelor lemnoase, deoarece ei sunt in realitate organisme parazite (licheni) traind pe copaci, cum ar fi "muschiul de stejar" (oakmoss)(Evernia prunastri) si "muschiul de copac" (Evernia furfuracea). Profilul olfactoriu al "muschilor" este de inlocuit. Industria parfumeriei depune eforturi substantiale pentru a sintetiza molecule cu miros identic "muschilor", cu atat mai mult cu cat "muschii" naturali au fost pusi sub protectie de catre International Fragrance Association (IFRA).

"Muschii" au un miros amarui ca de cerneala, de un verde intens, adanc, intunecos, ce re-creeaza solul reavan de padure pe timp de toamna. De aceea, "muschii" sunt renumiti pentru utilizarea lor ca schelet al parfumurilor din familiile "chypre" si "fougères"; Muschiul de stejar este unul din cele trei elemente din triada de acorduri a parfumurilor din aceste doua categorii. "Muschii" au insusirea de a oferi parfumurilor o baza melancolica, introspectiva si intunecos-senzuala, ce caracterizeata parfumurile retro.

mai mult...

RASINI & BALSAMURI

Materiile prime ce intra sub egida rasinilor si a balsamurilor se numara printre cele mai vechi componente ale parfumurilor, adesea stind la baza multor parfumuri din familia orientala. Rasinile si balsamurile se clasifica in diferite profile olfactorii, in functie de proprietatile lor aromatice.

Ingredientele cu miros usor balsamic includ vanilia, benzoinul, balsamul de Peru, balsamul Tolu (asemanator celui de Peru, dar ceva mai dulce si mai proaspat. Acestea au o nuanta gingasa, ce te incojoara discret, dar in acelasi timp au si un caracter patrunzator. Utilizate in cantitati mari in combinatie cu esente florale bogate, rasinile si balsamurile confera persistenta notelor de flori, prelungindu-le efectul si rezultand in compozitiidenumite semi-orientale sau florientale.

Ingredientele rasinos-balsamice cuprind de asemenea, si opoponaxul, tamaia (olibanum), smirna, catranul de mesteacan, rasina elemi si styraxul. Aceste materiale au o profunzime mai adanca, cu un iz persistent ce confera originalitate si proiectie unei compozitii. Deoarece ele provin din scoarta arborilor sub forma cristalizata de "lacrimi" de rasina, ele armonizeaza de minune cu notele lemnoase.

mai mult...

MOSC, AMBRA, MIROSURI ANIMALICE

Termenul "animalic" se refera atat la materiale aromate naturale cat si la note "imaginare" (derivate prin sinteza de laborator)care evoca in mod direct mirosuri de origine animala si forta lor ancestrala; fie reale, fie metaforice, ele ele apeleaza la natura lasciva a instinctelor noastre primare...

In parfumerie notele animalice sunt reprezentate in mod traditional de mosc (provenit natural de la boul moscat), castoreum, ambergris and de zibelina (civet). Cu toate acestea, in zilele noastre preocuparile de natura etica legate de supravietuirea animalelor sursa au dus la inlocuirea acestor materiale naturale cu variante, de regula, sintetice. (Numai obtinerea ambergris-ului este, prin natura ei, lipsita de cruzime, intrucat este eliminat de catre balene in ocean, insa el este un ingredient foarte rar si, ca atare, prea scump pentru uzul comercial use, asa incat replicarea lui sintetica este procedeul standard)

In special moscul a fost sintetizat in laborator in sute de variante,ceea ce rezulta in profile odorante usor diferite pentru fiecare varianta (galaxolide, habanolide, etil-brasilat, alil-amil-glicolat etc).

Notele de ambra difera de cele de ambergris, prin aceea ca ambra este un amestec de rasini ce produc un miros cald, dulceag si foarte profund (cel mai adesea in cadrul familiei orientale), in timp ce ambergris-ul este mai degraba o nota sarata,subtila, asemanatoare pielii si fara prea mult caracter dulce.

Exista si cazuri in care animalele sunt utilizate in mod indirect - si ca atare fara a fi prejudiciate - cum ar fi de exemplu hyraxul (de la care se utilizeaza excrementele pietrificate, tinctura de par de capra, cochiliile de scoici afumate si ceara de albine. Si unele plante, ca anglica (Angelica sp.) si semintele de ambreta produc compusi cu mirosuri animalice, ele fiind folosite ca inlocuitori de mosc.

Nu in ultimul rand, parfumeria se foloseste de "note imaginare", obtinute prin amestecarea creativa de diferite ingrediente sau prin reconstructia sintetica a anumitor note ce amintesc de materiale de origine animala (lapte, caviar, stea de mare, sunca, pielarie etc.)

mai mult...

BAUTURI

Parfumurile re-creeaza adeseori, prin anumite componente ale lor, mirosul unor bauturi populare, de la efervescenta festiva a sampaniei si aroma de caramel de Coca-Cola si pana la deliciile tropicale ale unei Pina Colada sau aspectul cremos al unei cestiaburinde de cappuccino. Aceste re-creetri sunt posibile datorita:

* fie utilizarii unor ingrediente ca atare din retetele de bauturi (de exemplu, in Coca Cola predomina sucul de lamaie, extractul de vanilie, scortisoara, neroli, portocala, coriandrul si nucsoara)

* fie unei combinatii de materiale naturale cu mirosuri cunoscute de bauturi (de exemplu, notele de tipul vinului din anumite esente de trandafiri, sau mirosul de gin al boabelor ienibahar uitlizate penteru aromatizarea ginului)

* fie unor molecule sintetice ce au fost create tocmai cu scopul de a obtine un anumit efect odorant.

Notele de bauturi din parfumuri asigura un efect suculent, apetisant, adesea combinat cu mixturi fructat-florale sau in parfumuri gurmande ce seduc nu doar narile, ci si mugurii gustativi.

mai mult...

NATURAL & SINTETIC, POPULAR & CIUDAT

In aceasta grupa sunt plasate note descriptive ca de pudra, de pamant (lutoase) si o serie de mirosuri neobisnuite ce pot fi gasite intr-o serie de compozitii mai deosebite.

Advertisement

Marci si parfumuripopulare :